“mie imi place sa ma joc”

“e ok asa…dar doar pe moment”

“nu, nu cred ca o sa te mai sun”

“oricine si-ar da seama ca noi nu suntem impreuna…pentru ca tu iti cari geanta singura si se vede ca mie nu imi pasa”

“nu imi placea de tine”

“tu nu prea gandesti asa de obicei”

“nu vreau sa iti fur bomboanele”

“nici nu stii cat te apreciez pentru ca nu pui intrebari”

“eu nu cred ca vrem”

“sunt negru”

“eu nu iti sunt prieten”

“si cu mine tot singura esti”

“eu nu vreau nimic”

“eu zic sa nu… dar daca o faci, e treaba ta, te descurci”

“si eu sunt asa de nehotarat”

“nu tin musai sa relev/revelez”

“nu si nu” ( aici nu ma pot abtine sa nu zambesc:) )

“m-am saturat”

“nu prea mai sper, nu prea ma mai gandesc”

“tu nu poti sa o atingi”

Si acum in vine in minte o replica dintr-un film. “Give-me one reason.”/ “What about twenty?”:D Greg ma uraste oricum. Ma reneaga. El mi-a zis de la inceput. Si n-am vrut sa il cred. Acum ma uraste. De fapt, e posibil doar sa ma dispretuiasca putin, cumva ma credea mai desteapta. L-am trimis la Denisia, sa ii mai dea si ei batai de cap. (Ezitam putin acum, daca sa ii spun Iuliana, ca m-a cam suparat in seara asta:D – sa vad ce raspuns o sa dai, daca o sa te intrebe lumea de ce:P)

Negru pe alb. Suficient incat sa ma faca sa imi dau doua palme, sa nu mai lipsesc de la centru, sa imi fac iar unghiile cu rosu, sa accept faptul ca imi place David, sa ma bucur ca David ma place, sa ma trezesc devreme, sa imi termin proiectul la psihologia transporturilor, sa caut un alt terapeut, sa plec in lume cu vaporasul de la Mc, sa merg mai des la cursurile de tango, sa nu mai dau refresh obsesiv, sa invat de la Vanesa, sa ii acord credit lui Florin, sa ma amuz de flecarerile lui Radu, sa mai dau si eu pe la biserica, sa ma apuc de invatat pentru licenta…si am oprresc aici ca e 3 dimineata. Sa ma culc devreme e alt lucru care ar trebui sa imi fie clar. Ah…si sa scriu:)

Ah, si cel mai important…sa imi pastrez in minte clar si limpede…de fapt nu pot sa zic ce, ca mi-au luat-o atii inainte:)