Posted by: elenalexandra on: iunie 23, 2009
“Il urasc …si o urasc si pe ea – pe amadoua de fapt…dar cel mai tare ma urasc pe mine.”
“ba nu…pe ea nu…tot pe mine ma urasc”
“cine naiba m-a pus sa nu ma interez in ce ma bag si cu cine ma pun?”
“cu o seara inainte de licenta…ii citeam posturile mai vechi…si am dat peste niste comentarii de ale ei”
“si m-am simtit mica. si jigodie”
“si mi se pare ca ce am facut noi e un sacrilegiu.”
“daca nu ai ce face…nu mai rascoli atat”
“nu mai stiu cine sunt, nu mai stiu ce radacini am in spate”
“mi se pare ca totul e o mare, mare minciuna”
“trecutul meu e atat de fals, prezentul e asa de gol, iar viitorul…pfff”
“pai ia incearca sa nu te mai gandesti asa si sa traiesti in prezent”
“asa gol cum e..o sa se umple”
“am nevoie de o identiate, am nevoie de ceva in spate…de o baza”
“nu neaparat …ia-o ca pe un joc”
“simte-te ca un vizitator intr-o tara straina, acolo unde nu stie nimeni cine esti “
“spui ca ai suferit o amnezie”
“si ca totul incepe de azi”
“si ce fac cu durerea?”
“o ignori”
<“ignora ca exist”>
“e ca si cum mi-ai propune sa ma lansez in gol”
“e ca si cum ai lua-o de la capat”
“asa… din nimic?”
“ca pasarea phoenix”
“hah”
“mare si clar in fata mea…scris cu rosu”
Au…cred ca tocmai m-am impiedicat de aceeasi piatra. M-am lovit la cap. Cum spuneai ca te cheama?